Copilarie traita la maxim Am remarcat ca, in ultimii ani, nu am mai vazut copii care sa`si traiasca la maxim copilaria, asa cum a avut generatia mea privilegiul.

Nu mai vezi copii sarind coarda, jucand ascunsa, prinsa sau somata. Nu`i mai vezi sarind sotronul sau aruncand cu o minge in cele noua pietre asezate una peste alta pe treptele blocului. Nu mai vezi copii jucand liniuta sau gropicica, nu mai vezi copii facand colectie de surprize de la guma de mestecat, nu`i mai vezi facand roboti din pachete de tigari sau alergand cu o sarma indoita dupa o roata de cauciuc de la un carucior de butelie dezmembrat.

Nu mai vezi copii jucand o patratica, nu`i mai auzi strigand "Tara tara vrem ostasi!". Nu ii mai vezi la cofetarie, nu`i mai vezi urmarind desene animate, in afara de cele de pe emtivi.

Nu`i mai vezi ungand cu marmelada clanta mosneagului de la etajul unu, mosneag care nu`i lasa sa bata mingea in fata blocului. Nu`i mai vezi cu prastia cu scoabe in mana, cautand sa tinteasca picioarele fetelor care trec pe strada. Nu`i mai vezi umpland mingi cu pietre si apoi strigand la trecatori, care devin automat victime, "Nenea, ne dati si noua mingea?".

Nu`i mai vezi tragand o fata de codite sau cerand prietenia unei colege pe care vor sa o pupe.

Nu`i mai vezi umpland jumatate de balta cu caramizi pana la nivelul apei, apoi asezati pe caramizi rad de trecatorii care au impresia ca`i apa mica si calca bizuit in apa de 20 de centimetri adancime. Nu`i mai vezi asezati dupa o poarta mare de tabla aruncand cu caramizi in ea atunci cand trece vreun pieton pe langa.

Nu`i mai vezi iarna facand oameni de zapada sau batandu`se cu bulgari dupa ce au terminat de construit cazematele din zapada. Nu`i mai vezi aruncand o galeata cu apa pe treptele blocului si asteptand sa inghete, apoi fugind acasa dupa ce aluneca si cade primul vecin. @N_P