Ţăranii din judeţul Botoşani trăiesc în case din bălegar şi, în ciuda mirosului, se încălzesc şi gătesc cu "lemne de cal", aşa-numitul tizic făcut din balegă de cal, apă şi paie Ţăranii din judeţul Botoşani trăiesc în case din bălegar şi, în ciuda mirosului, se încălzesc

şi gătesc cu "lemne de cal", aşa-numitul tizic făcut din balegă de cal, apă şi paie "Ţara paielor". Aşa i se spunea pe vremuri ţinutului de nord al Moldovei pentru grâul cultivat în Câmpia Jijiei şi calitatea făinei produse aici, celebra făină de trei nule, cunoscută în toată Europa în perioada interbelică, dar şi pentru că, după seceriş, ţăranii îşi clădeau stoguri în faţa gospodăriilor şi îi găseau tot felul de întrebuinţări. Eticheta de "ţară a paielor" se păstrează şi astăzi, dar numai pentru a sugera sărăcia lucie în care trăiesc ţăranii din nordul judeţului Botoşani, a căror viaţă depinde, din multe puncte de vedere, de bălegar. Paiele, baza supravieţuirii săracilor Geografic, "ţara paielor" se întinde de la Săvenii Botoşanilor, prin partea estică a judeţului, până la Havârna. Acum însă, claiele de grâu nu mai stau ca altădată să încurce drumul. Nea Gheorghe Gavril din Havârna are 70 de ani şi ne spune că pe vremuri nu putea vedea în drum de stavilele de paie adunate în faţa casei. Chiar dacă tendinţa s-a tot diminuat în ultimele decenii, tot paiele au rămas baza supravieţuirii sutelor de familii sărace din nordul Botoşanilor. Majoritatea trăiesc doar din pensii de la CAP, care abia ating două sute de lei. Nu au bani să îşi ridice case trainice, din piatră, aşa că au inventat ceva, evident tot pe bază de paie, care să înlocuiască şi cărămida, să fie rezistent, iar iarna să oprească viscolul. Aşa a apărut chirpiciul. Un soi de carămidă, făcută din apă, paie, lut şi bălegar - neapărat de cal -, dar care s-a dovedit mult mai rezistent chiar şi decât plăcile de BCA. Ca să faci chirpici,