Încă înainte de aderarea ţării noastre la UE, 10 la sută din concetăţeni au luat contact cu felul în care se munceşte în spaţiul european, arată un studiu de specialitate publicat Încă înainte de aderarea ţării noastre la UE, 10 la sută din concetăţeni au luat contact cu felul în care se munceşte în spaţiul european, arată un studiu de specialitate publicat ieri Ministerul Român de Externe estimează că peste 1.300.000 de români muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis câţi români au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: România se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate. Acest lucru reiese din studiul "Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din România. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros. Peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere, potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului. De asemenea, 12% din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002. 195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2006, Oficiul pentru