Raspunsul la aceasta intrebare pare a veni de la sine, daca luam in considerare numarul municipalitatilor din tara care au valorificat prevederea legala care le da dreptul sa angajeze un astfel de administrator: aproape nimeni. Cu toate acestea, jumatate dintre city-managerii romani functioneaza in Banat, la Resita si Caransebes, municipii conduse de primari liberali.
Motivele care ii fac pe edili sa priveasca cu reticenta aceasta oportunitate sunt diverse, dar ele se refera in primul rand la delegarea de competente si responsabilitati catre o alta persoana, pentru ale caror greseli sau stangacii, dar mai ales eventuale ilegalitati, tot cei care ii numesc vor achita factura politica. Mai mult, un eventual succes administrativ i-ar aduce city-managerului o cota de popularitate care l-ar putea transforma intr-un contracandidat la proximele alegeri.
La Resita de exemplu, unde experimentul functioneaza de sase luni, mana dreapta a primarului provine tot din PNL si a fost, pana la ocuparea postului, consilier local. Gabriel Ionescu, primul city-manager din tara, n-a avut contracandidat la concursul organizat de Consiliul Local si pare foarte activ si implicat. Este prezent pe toate santierele in care se executa lucrari publice, fapt pe care resitenii se pare ca il apreciaza la maximum de pe vremea fostului primar independent, celebru candva pentru faptul ca ii "mobiliza" personal pe constructori.
Omul are planuri marete, legate de reabilitarea infrastructurii de apa, canal si termoficare, dar si in ceea ce priveste transportul in comun si salubritatea. Toate aceste servicii publice sunt intr-o stare jalnica, deoarece nu s-a mai investit de decenii, dar este greu de crezut ca lucrurile s-ar putea schimba radical pana la viitoarele alegeri in conditiile bugetului modest al orasului de pe Barzava. Investitorii nu se inghesuie, iar celor care au tatonat terenul
