Asumarea portofoliului MAE de catre premierul Tariceanu, fie si pentru o perioada limitata, este semnul unei situatii de criza politica, extinsa acum si in relatiile externe ale tarii. In timpul saptamanilor de vacanta a fotoliului din Aleea Alexandru s-au inregistrat cele mai grave esecuri diplomatice. Relatiile cu Republica Moldova au atins cota de scandal declarativ, greu sau chiar imposibil de depasit repede. Relatiile cu Ungaria, un solid partener NATO si UE, au intrat intr-o stare de tensiune, pastrata greu in surdina. Presedintele Solyom a asistat, in timpul vizitei la Bucuresti, in februarie, la o lectie antiautonomista, fara obiect inca, atunci si acolo, din partea presedintelui Basescu. Liderul maghiar s-a razbunat, pe masura. Criticat in propria tara ca a ales sa sarbatoreasca ziua de 15 martie in strainatate, dl Solyom a colindat timp de patru zile Transilvania, onorand si incurajand simbolurile Ungariei mari, evitand riguros orice contact cu oficialitatile romane. Cu exceptia unei note verbale timide trimise de MAE, aflat inca sub comanda disparenta a lui M.R. Ungureanu, statul roman a reactionat la acest nemeritat afront intre prieteni cu neputincioasa seninatate. Cateva zile mai tarziu, guvernul de la Budapesta a discutat in mod serios posibilitatea iesirii din traseul conductei de gaz metan Nabucco, proiect sustinut de Traian Basescu si UE, incheind aranjamente avantajoase, in schimb, cu Federatia Rusa. In aceeasi prelungita perioada de vid la conducerea MAE si in conditiile in care dl Basescu, principal dispecer al politicii externe, era cufundat in razboiul de guerilla (sub)-urbana din interior, Vladimir Putin, alaturi de premierii Greciei si Bulgariei, a lansat la Atena proiectul "oleoductului ortodox". Pentru prima oara, patru tari cu majoritate ortodoxa, Rusia, Grecia, Bulgaria si Serbia, intre care doua membre UE si NATO, au trecut peste vocatii