» Construita in secolul 19 de politicianul veros Cezar Librecht, Casa Universitarilor este restaurant.

» In perioada comunista a fost sediul clubului cu regim de circuit inchis al profesorilor universitari.

» Dupa ’90, Restaurantul Casa Librecht se autofinanteaza gazduind nunti si evenimente comerciale.

Se spune cateodata in apararea orasului paraginit in care traim ca este cel putin extrem de divers ca arhitectura si ca in straturile aglutinate de timp se amesteca multe tipuri de sedimente, fiecare cu stiliul si povestea lui. Dar, prin comparatie cu orice oras cu o istorie indelungata in spate si cu un trecut recent de dezvoltare exploziva, Bucurestiul nu este nici pe departe atat de divers. Cu toate acestea, exista in oras cateva exemple de arhitectura care nu apartin acestui spatiu cultural, rupand o monotonie adesea apasatoare.

Casa unui politician veros din guvernul lui Cuza

Un astfel de exemplu este Casa Librecht, una dintre putinele cladiri si cea mai expresiva in stil neogotic din Bucuresti. Trecand pe strada Dionisie Lupu, in spatele bulevardului Magheru, e imposibil sa nu observi monolitul masiv cu creneluri, vizavi de cladirea la fel de impunatoare a Rectoratului. Cunoscuta mai degraba drept Casa Universitarilor si functionand in prezent ca restaurant, cladirea a fost construita la jumatatea secolului 19 si a apartinut controversatului om politic de origine belgiana Cezar Librecht. Acesta a fost ministrul postelor pe vremea lui Cuza, omul de casa si "geniul rau" al acestuia. A fost implicat in unul dintre cele mai mari scandaluri de coruptie ale vremii, dupa ce a construit o avere pe urma pozitiilor detinute si a tesut un complex sistem de coruptie. Dupa abdicarea protectorului sau, a fost arestat si condamnat la Bucuresti, iar ulterior a fost achitat la Craiova, parasind apoi Principatele Unite. Casa se pare ca a pier