- Editorial - nr. 61 / 29 Martie, 2007 Nu numai imensitatea gunoaielor care razbesc, din pacate, peste tot si pe care nu suntem capabili sa le gestionam trimite Romania dincolo de lumea a treia la capitolul civilizatie (vezi aprecierile socante ale unor straini ca cea de "tara bananiera"), ci si poluarea fonica. Un studiu recent al Agentiei Nationale de Mediu arata ca nivelul de ansamblu al poluarii fonice in Romania este de doua ori mai mare decat plafonul admis pentru o tara a Uniunii Europene, ceea ce atat din punct de vedere al zgomotului, cat si al gunoaielor ne situeaza pe nedoritul loc I, pe continent. Ne intrebam, desigur, cu totii, de unde atata zgomot si galagie intr-o tara frumoasa si cu relief atat de variat, in care oamenii n-ar trebui sa se calce intre ei pe picioare datorita densitatii reduse, de doar 94 de locuitori pe mp! De asemenea, ce ne-am face daca am trai ca olandezii si belgienii cu 395 si respectiv 339 locuitori pe mp sau ca japonezii ori coreenii de sud, unde densitatea este de 337 si 491 locuitori pe mp? Raspunsul este cat se poate de clar: din toate. Din traficul rutier alandala, de la harburile de autovehicule ce circula pe soselele tarii, de la activitatile industriale si umane cotidiene, nesupuse decat unui control formal din partea autoritatilor. Ceea ce se poate usor constata este ca desi romanii au de dus in spate crucea inapoierii lor, datorita dotarilor cu masini de generatie veche, ei au darul unic si nemaiintalnit, la nici unul din popoarele Europei, de a-si spori calvarul, provocandu-si singuri galagie, dand libertate deplina si nestingherita oricaror forme de zgomot, in care proliferarea muzicii "la taraba" are un rol esential. Pentru ca autoritatile noastre nu sunt in stare sa ia o decizie ferma pentru reducerea nivelului poluarii fonice, Uniunea Europeana a cerut Ministerului Mediului sa elaboreze harti strategice, impreuna