O avalanşă de bani ar trebui să "îngroape" definitiv influenţa lui Dalai Lama în Tibet, considerată cea mai rebelă provincie a Chinei. Cel puţin acesta pare a fi spiritul politic O avalanşă de bani ar trebui să "îngroape" definitiv influenţa lui Dalai Lama în Tibet, considerată cea mai rebelă provincie a Chinei. Cel puţin acesta pare a fi spiritul politic al planului chinez de investire în Tibet a fabuloasei sume de 100 miliarde de yuani, adică aproximativ 10 miliarde de euro. Aceştia vor fi destinaţi realizării a peste 180 de lucrări de infrastructură, al căror termen-limită este anul 2010. Un prim proiect priveşte actuala cale ferată care leagă oraşul Lhasa, capitala Tibetului, de restul Chinei: aceasta va fi prelungită până la oraşul Xigaze, al doilea ca importanţă. O altă serie de proiecte vizează aducerea curentului electric, a apei potabile şi a liniilor de telefonie fixă în zonele cele mai importante ale regiunii. Localnicii, ademeniţi cu apă şi electricitate Într-adevăr, cea mai mare parte a populaţiei din Tibet se ocupă cu creşterea oilor, practicând o formă tradiţională de transhumanţă. Acest fapt face ca localnicii să "scape" influenţei venite din partea guvernului chinez şi să-i acorde cel mai mare credit moral lui Dalai Lama, cel considerat zeul-rege al Tibetului, plecat în exil după o revoltă antichineză eşuată în 1959. Televizorul şi telefonul introduse în Tibet ar face ca localnicii să poată urmări emisiunile televiziunii centrale chineze şi să aibă acces la universul telecomunicaţiilor. Într-o manieră indirectă, electricitatea şi telefoanele ar urma să îmbunătăţească viaţa tibetanilor care, cel puţin teoretic, ar trebui să fie convinşi de bunele intenţii ale regimului de la Beijing. Pe de altă parte, tibetanii din exil au acuzat mereu China că foloseşte pârghia economică pentru a se infiltra în Tibet şi a-i distruge acestuia cultura şi