Potrivit unui studiu coordonat de Ministerul Agriculturii, 70% din români văd pădurea doar ca pe o sursă de lemn. 25% din cei intervievaţi consideră pădurea o sursă de hrană - ciuperci, Potrivit unui studiu coordonat de Ministerul Agriculturii, 70% din români văd pădurea doar ca pe o sursă de lemn. 25% din cei intervievaţi consideră pădurea o sursă de hrană - ciuperci, fructe, vânătoare sau agroturism -, în timp ce 5% au o atitudine neutră faţă de pădure şi o văd doar ca pe o sursă de aer proaspăt. Programul de conştientizare publică "Pădurea înseamnă mai mult decât lemn", care urmează să fie lansat în perioada următoare, va costa 700.000 de dolari, furnizaţi printr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Programul include realizarea unui documentar şi a unui spot tv, precum şi distribuirea a 500.000 de fluturaşi cu citate din Biblie, care îi vor convinge pe proprietarii de păduri să nu o taie sau cel puţin nu degeaba. Bogdan Popa, unul din coordonatorii programului, susţine că efectele campaniei de conştientizare vor fi măsurate în 2008, la încheierea proiectului, printr-un nou sondaj. Istvan Toke, secretar de stat pentru silvicultură, spune că în ultimii 16 ani peste 100.000 ha de pădure au căzut pradă tăierilor ilegale. Fenomenul a căpătat amploare după retrocedare, la început noii proprietari nefiind obligaţi să le administreze. Dacă în urmă cu doi ani circa 700.000 ha de pădure nu erau administrate, acum, când proprietarii sunt obligaţi să o administreze, această suprafaţă s-a înjumătăţit.

Anul trecut, poliţiştii au instrumentat 13.410 dosare penale pentru infracţiuni silvice, în principal tăieri ilegale. Ponderea tăierilor ilegale este mult mai mare în sectorul privat, în condiţiile în care din totalul fondului forestier de 6,3 milioane ha, 4 milioane ha sunt gestionate de RNP, iar restul în sistem privat. "Estimăm că la finalul procesului de retrocedar