Teheranul respinge cererile internaţionale de eliberare imediată a militarilor britanici arestaţi în Golful Persic şi chiar a restricţionat cooperarea cu inspectorii AIEA Iranul a Teheranul respinge cererile internaţionale de eliberare imediată a militarilor britanici arestaţi în Golful Persic şi chiar a restricţionat cooperarea cu inspectorii AIEA Iranul a prezentat la televiziune încă unul dintre marinarii britanici arestaţi în Golf, care şi-a cerut scuze pentru "încălcarea apelor teritoriale iraniene", şi a cerut Marii Britanii să-şi prezinte scuze similare. După ce toate televiziunile lumii au transmis vorbele a doi dintre arestaţii britanici, Teheranul a trimis Londrei o scrisoare care dă ceva speranţe de rezolvare a crizei. Depeşa preşedintelui Ahmadinejad, citată de agenţia iraniană IRNA, "evidenţiază respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor, subliniază responsabilitatea guvernului Marii Britanii pentru consecinţele violării acestor legi internaţionale şi cere garanţii că astfel de acte nu se vor mai repeta". Formule similare au fost utilizate înaintea eliberării celor opt militari britanici arestaţi de iranieni, tot în Golf, în 2004. Istoricul răpirilor iraniene Noul incident maritimo-diplomatic a readus în memorie cazurile anterioare în care Iranul a folosit ostatici pentru a obţine diferite "recompense" din partea Occidentului. Jurnalul "Washington Post" centrează acest istoric pe momentul naşterii statului islamic, în 1979, când iranienii au ţinut ostatici 63 de angajaţi ai ambasadei americane timp de 444 de zile: cu o misiune de eliberare eşuată, preşedintele Carter a pierdut un al doilea mandat, dar Iranul a obţinut neamestecul SUA în afacerile sale interne. În 1980, mişcarea proiraniană Hezbollah a luat ostatici americani în Liban şi a obţinut din partea Casei Albe câteva transporturi de arme care au zguduit ad