Cu inima strânsă, UE şi-a dat acordul în privinţa noului statut de "suveranitate supravegheată" a provinciei Kosovo. Raportul promovat în Parlamentul European a trecut, joi, cu 319 voturi Cu inima strânsă, UE şi-a dat acordul în privinţa noului statut de "suveranitate supravegheată" a provinciei Kosovo. Raportul promovat în Parlamentul European a trecut, joi, cu 319 voturi pentru şi 268 contra. Deşi a apărut, până la urmă, ca o decizie clară şi unitară a Europei, în favoarea "aspiraţiilor" la autodeterminare a kosovarilor, documentul nu e agreat de toate ţările membre. Europarlamentarii români s-au numărat printre cei care au votat împotrivă. Votul din legislativul comunitar, considerat de promotorii iniţiativei o mare victorie a Europei în problema Kosovo şi o "lovitură" dată Rusiei, principala oponentă, nu întruneşte însă unanimitate în rândul ţărilor membre. Nu numai România, ci şi Cipru, Slovacia, Spania sau Grecia se opun în continuare acordării independenţei provinciei ruseşti. Şi politicienii, şi analiştii se tem de crearea unui precedent cu consecinţe imprevizibile. Argument pentru sârbii din Bosnia şi Croaţia Invocând argumentul Kosovo, sârbii din Bosnia şi Croaţia vor şi ei statut special. Sârbii bosnieci au cerut deja parlamentului autoproclamatei Republici Srpska să organizeze cât mai curând un referendum pentru separarea de Bosnia. Independenţa acordată Kosovo ar putea însemna începerea unui proces ireversibil, către independenţă, nu numai pentru sârbii bosnieci, ci şi pentru cei din Croaţia, e de părere Dane Cankovic, preşedintele Mişcării Naţionale Sârbeşti. Principii de drept internaţional, în derizoriu Mulţi analişti se aşteaptă, de asemenea, ca precedentul Kosovo să fie folosit ca argument de autorităţile de la Tiraspol, pentru obţinerea separării Transnistriei de Republica Moldova. Transnistrenii vor putea invoca aplicarea ş