In urma unor experimente facute pe soareci, specialistii americani, citati de site-ul www.meridianul.com, au descoperit ca o serie de droguri precum cocaina, amfetaminele, morfina, dar si nicotina, ca si alcoolul, induc o anumita modificare de ordin biomolecular la celulele producatoare de dopamina, substanta cu rol important pe lantul de neurotransmitatori. Aceasta modificare nociva apare si la bolnavii de schizofrenie. Mirarea s-a amplificat când s-a mai descoperit ca stresul provoaca in acelasi loc modificari precum cele mentionate mai sus, de unde si concluzia ca se poate vorbi de o corelatie intre stresul de un anume fel si droguri. Si pentru ca au aparut unele idei de genul celei care spune ca se poate legaliza consumul de droguri usoare de tipul marijuanei, iata ce comunicare stiintifica este facuta publica de specialistii americani: folosirea timpurie, pe la 14 - 15 ani a marijuanei, dar si a alcoolului poate produce tulburari psihice la vârsta de 25 - 30 de ani chiar daca a incetat consumul de marijuana si alcool. Asa-zisele droguri usoare, hasisul si marijuana, nu dau dependenta biologica, dar lasa urme, leziuni, afectari somatice, ce produc si deficite in procesul de cunoastere: scaderea memoriei, a capacitatii de atentie, de analiza, efectele negative facându-se simtite si la 28 de zile dupa ce s-a incetat consumul acestor droguri. Cu alte cuvinte, marijuana il prosteste pe consumator. Dupa ce au prezentat aceste noutati stiintifice, medicii au remarcat o situatie absurda din lumea consumatorilor de droguri. Dependenta biologica de droguri se stinge dupa un tratament de doua saptamâni, dar ar trebui inca sase luni de terapii si internare pentru faza mai dificila, inlaturarea dependentei psihice de droguri. In urma unor experimente facute pe soareci, specialistii americani, citati de site-ul www.meridianul.com, au descoperit ca o serie de droguri precum co