Ioan Timaru, alaturi de primarul orasului Balan(Foto: Ioan Roman)

Nu oricine poate trai sub povara gloriei mult timp, istoria sportului mai mult decat a artelor ne demonstreaza aceasta, explozii de popularitate prin succese extraordinare, aparitii inedite, dar de scurta durata, pe scena imensa a sportului universal, apoi stinse ca un meteorit intr-o seara cu luna plina, sunt la ordinea zilei. Si totusi exista exceptii.

Pe Ioan Timaru , hocheistul de la „Steaua” il cunosc de cand era copil, nu credeam ca o sa ajung vreodata sa-l descos pentru a scrie un articol in exclusivitate pentru „Realitatea Transilvana”.

Dupa o vizita in casa celui mai popular locuitor al urbei noastre, am aflat despre evenimente care au trecut pe langa mine fara sa le simt prin simpla nestiinta.

De ce scriu despre el ? Nu pentru popularitatea sa pe plan national si international, ci pentru simplitatea comportamentului pe plan local, el fiind locuitor al orasului Balan, aici este familia lui, aici sunt parintii lui, desi ca orice vedeta putea locui linistit in Bucuresti.

Sunt convins ca toti iubitorii de hochei din Harghita stiu cine este Timaru, din pacate multi nu-l iubesc pentru golurile date echipei de suflet a judetului Sport Club Miercurea Ciuc, dar cine are totusi un pic de mandrie trebuie sa stie ca acest mare campion s-a antrenat si pe patinoarul Vakar Lajos, iar daca gheata nu-i poate purta urmele patinelor, macar o zgarietura in mantinela, pentru generatiile urmatoare tot a lasat.

Ioan Timaru, poreclit la club de colegi „minerul” nu atat prin faptul ca venea dintr-un oras minier, ci prin faptul ca tatal sau , tot Ioan Timaru , un vestit miner, apoi maistru miner, si acum pensionar de ani buni dar care se misca pe teren la minifotbal ca un adolescent, a fost stalpul principal in formarea sa ca mare sportiv.

Hocheist