Povestea unei minuni. O cititoare din Germania relateaza despre vindecarea incredibila a sotului ei, atins de un cancer cu metastaze.
Sunt o cititoare constanta a revistei "Formula As", inca de la primele ei aparitii. La inceput, mi-o cumparam de la chiosc, dar dupa ce m-am casatorit cu sotul meu, un sas din Brasov, am plecat in Germania si acum citesc revista pe Internet. De altfel, chiar despre el este vorba in textul pe care l-am scris, in speranta ca experienta lui le va fi si altora de folos. Lovit de un cancer de piele cu metastaze, sotul meu, pe care il voi numi, spre protectie, doar cu initialele A.S., a reusit sa se vindece dupa ce medicii de aici, din Germania, nu i-au mai dat nici o sansa. Dar Dumnezeu a vrut altfel...
Povestea a inceput in primavara anului 2003, cand A.S. a descoperit pe coapsa dreapta o alunita care crescuse cat o cireasa. S-a prezentat la medicul de familie care l-a consultat, i-a facut analize si i-a pus un diagnostic necrutator: cancer de piele. La sfatul lui, melanomul a fost extirpat, iar chirurgul l-a asigurat pe sotul meu ca situatia este sub control.
Totul parea sa functioneze bine, dar dupa cateva luni, sub cicatrice s-au format noduli, metastaze ale pielii, produse de melanomul malign. Au fost indepartati si ei, iar sotul meu nu si-a pierdut speranta in vindecare. Dar teama s-a instalat curand. In ianuarie 2004, a fost depistat un chist limfatic destul de mare in zona inghinala dreapta. Pe coapsa si in zona inghinala stanga, se simteau, de asemenea, la palpare, alte chisturi. Cel dezvoltat a fost operat si diagnosticul a cazut ca un trasnet: metastaza maligna. Din intamplare, sotului meu i-a oferit cineva o statistica, conform careia rata de supravietuire in randul bolnavilor cu melanom malign este de 30%. Gandurile nu-i mai dadeau pace. Se afla printre cei 70% sau printre cei 30%? Medicii i-au recomandat
