Inca din primele zile de viata, societatile de investitii financiare s-au confruntat cu o problema: pragul maxim de detinere. Saptamana trecuta, pragul SIF a tinut din nou investitorii in tensiune.
Limita de detinere de 0,1% din capitalul social a fost decisa in anul 1998 de catre majoritatea actionarilor, care detineau, in medie, 1.000 de actiuni. Obiectivul acestei decizii a fost, potrivit reprezentantilor SIF, evitarea traficului de certificate, care ar fi compromis esenta procesului de privatizare. Societatile de investitii financiare au fost inscrise la cota Bursa de Valori Bucuresti in 1999.
In 2005, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a decis, prin instructiunea numarul 2/2005, obligarea SIF sa elimine sau sa modifice prevederile de limitare a detinerilor de actiuni emise de SIF sau a drepturilor de vot. In acel moment, CNVM a suspendat de la tranzactionare actiunile celor cinci SIF, pentru ca toti participantii la piata sa aiba acces egal la informatiile privind prevederile actului normativ mentionat. In iulie 2005, Guvernul a majorat pragul de detinere al actionarilor SIF pana la 1%, in conditiile in care se preconiza o crestere a pragului chiar pana la 5%. In martie 2006, Comisia de buget- finante, banci a Camerei Deputatilor a stabilit ca acest prag de 1% sa fie aplicat nu doar persoanelor, ci si grupurilor de persoane care actioneaza in mod concentrat.
Cheia e la ei
Acum, dupa ani de negocieri asupra pragului de detinere de actiuni la SIF, Camera Deputatilor a ajuns sa aiba ultimul cuvant cu privire la o noua majorare de prag. Decizia de ridicare a pragului la 5% a fost respinsa deja de Comisia de buget-finante. Pe baza raportului Comisiei de buget-finante, proiectul va fi discutat in plenul Senatului, dupa care va ajunge la Camera Deputatilor. Decizia care va fi luata va putea sa calmeze apele agitate din jurul p
