În timp ce în Occident prezenţa unei fantome poate creşte considerabil valoarea unei proprietăţi, românii nu sesizează încă potenţialul comercial al locuinţelor de gen Prietenoasă În timp ce în Occident prezenţa unei fantome poate creşte considerabil valoarea unei proprietăţi, românii nu sesizează încă potenţialul comercial al locuinţelor de gen Prietenoasă sau nu, reală sau închipuită, fantoma din dormitor este, poate nu vă vine să credeţi, un factor determinant în vânzarea unei proprietăţi. O casă considerată bântuită sau în care s-au întâmplat evenimente stranii, rămase neelucidate, scade considerabil valoarea unei locuinţe autohtone. La polul opus, pe pieţele britanice şi americane de real estate, prezenţa unui locatar din altă dimensiune a ajuns să fie exploatată comercial. Fantoma are şi ea preţul ei, adeseori unul piperat. Vorbind despre piaţa românească, analistul imobiliar Artur Silvestri spune că "noi nu avem nici cea mai firavă îndemnare în a preface tradiţia casei bântuite în obiect de valorificare comercială sau, dacă aceasta nu există, să o inventăm pentru a o include în marile poveşti turistice, aşa cum se întâmplă adeseori pe la alţii." Proprietarii români ai unor proprietăţi suspectate că ar găzdui personaje pentru care nu este plătită întreţinerea lunară sunt cel mai adesea reticenţi în a discuta pe această temă. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, sau fostul deputat FSN Dumitru Rădăuceanu sunt posesorii unor imobile despre care s-a scris că ar fi bântuite. De unde reticenţa aproape universală în a dezbate acest subiect? "Explicaţia constă într-un gen de reţinere românească în faţa unui întreg şir de superstiţii despre care nu se vorbeşte decât în cercuri închise ori în tradiţii de familie care nu se exteriorizează" a declarat Artur Silvestri. Sinceritatea, nerecomandată în vânzarea unei case bântuite La noi, simplul zvon al