- Editorial - nr. 63 / 2 Aprilie, 2007 Astazi, in Sambata lui Lazar, a Floriilor, se fac rugaciuni pentru pomenirea celor trecuti in vesnicie, se face milostenie pentru sufletul celor trecuti dincolo, in cealalta viata. Frumos si vindecator obicei crestinesc, mai ales pentru noi, romanii, care avem un adevarat cult al mortilor, capabil sa ne invete a ne incheia socotelile in lumea aceasta trecatoare, fara spaima ca vom trece in nefiinta. Normal ar fi, ca de acest praznic crestinesc, ucigasii lui Nicolae Ceausescu sa aprinda o lumanare la mormantul lui si sa spuna "Dumnezeu sa-l ierte, ca mult adevar a grait atunci cand a fost dus, legat, in fata plutonului de executie. Iata ca s-au adeverit toate cele prevestite atunci, tara, bogatiile ei, au ajuns pe mana strainilor, iar in ce priveste demnitatea nationala, am ajuns de rasul lumii. Nu sunt nostalgic dupa socialismul lui Ceausescu, dar la un moment dat am invatat de la dansul ce insemna patriotismul, mandria de a fi roman, fara sa ma ploconesc in fata strainului. A avut si el numeroase greseli, poate, uneori, ne-a adus in situatia de-al injura, de a-i contesta capacitatea intelectuala, planurile "marete" de viitor. Dar astazi, cand tinerii sunt obligati sa-si paraseasca tara, scarbiti de jocurile mafiei politice, cand pana si iarba de pe marginea drumului este vanduta strainilor, dovada datoria externa de peste 27,8 miliarde euro, in crestere cu 0,2 la suta fata de 31 decembrie 2006, cand resursele energetice, fabricile si uzinele, fermele, chiar si terenul agricol este jucat la barbut de asa zisi "investitori straini", romanii nu mai stiu sa fabrice tractoare, automobile, avioane, instalatii de foraj etc., romanii nu mai sunt capabili sa-si asigure hrana cea de toate zilele din productia interna, romanii nu mai au locuri de munca in tara lor, romanii sunt batjocoriti de straini in propria lor tara (a se analiza doa