O tendinta clara, ce poate parea paradoxala, este aceea ca marile branduri sa se asocieze cu filosofii care combat consumerismul, promovand masura, echilibrul, experienta personala si viata spirituala inaintea celei materiale.
Brandingul si publicitatea sunt primele care se dezic astazi de rationalismul cartezian, acuzat a fi responsabil ca ar fi creat hiperconsumul si, odata cu acesta, angoasele existentiale ce domina societatea contemporana.
La inceputul secolului trecut, filosoful Max Weber semnala existenta unui proces de demitologizare a lumii. Principal vinovat a fost gasit rationalismul cartezian, responsabil de alienare, de tristetea sufletului, prin saracirea fiintei de sentimente si trairi interioare.
Rationalismul, vazut ca un ingredient esential al evolutiei, ar fi cel care a generat o supraevaluare a realizarilor exterioare, cu sacrificarea vietii launtrice. O preponderenta a verbului „to have“ iin loc de „to be“, dupa cum spunea un alt filosof si psiholog - Erich Fromm.
In consecinta, tot rationalismul este responsabil de consumerismul exacerbat care a facut ravagii la nivelul fiintei umane, aceasta uitand ca mai are si alte nevoi iin afara celor materiale.
Decaderea rationalismului
Miscarea spirituala New Age este cea care tinde sa se afirme iin contextul negarii tot mai frecvente a paradigmei carteziene. Aceasta ofera o viziune eclectica, adunand valori spirituale din toate filosofiile si religiile lumii. Totusi, liantul care uneste toate aceste valori este accentul pe totalitatea trairii fiintei, mergand si dincolo de ratiune, la nivel emotional si fizic.
Publicitatea s-a pliat la timp pe noile filosofii. A ambalat deci produsele zilelor noastre iintr-o aura emotionala, mistica, sesizand ca marcile castigatoare sunt dincolo de ratiune prin mister si senzualitate (conceptul Lo
