» Alianta Nord-Atlantica implineste 58 de ani, intr-un moment in care indoielile si intrebarile privind viitorul sau sunt mai multe decat certitudinile.
» "Incotro se indreapta NATO?" este o intrebare care revine regulat in dezbaterea geopolitica. O privire in trecut ne arata ca NATO a fost obligata sa se transforme in permanenta.
» De la Razboiul Rece si confruntarea cu blocul comunist, NATO a trecut la operatiunile indreptate impotriva purificarii etnice in Balcani si la lupta impotriva terorismului in Afganistan.
Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a luat nastere in 1949, ca raspuns la amenintarea sovietica. La ora respectiva, era deja clar ca sovieticii isi incalcasera toate promisiunile privind Estul Europei si ca Moscova urmarea o politica agresiva de expansiune comunista. NATO a fost raspunsul lumii libere la acest pericol.
12 state fondatoare – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franta, Belgia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Italia, Norvegia, Danemarca si Islanda – au semnat, pe 4 aprilie 1949, la Washington, Tratatul nord-atlantic, expresia politica si militara a aliantei democratiilor occidentale. Directia politica urma sa fie asumata de un european, iar cea militara – de un general american. Trei ani mai tarziu, Grecia si Turcia s-au alaturat Aliantei. Desi NATO a fost gandita ca o alianta a statelor europene si nord-americane destinata apararii Europei, aderarea Turciei i-a conferit o dimensiune geostrategica transeuropeana.
O a doua redefinire importanta s-a produs dupa 9 mai 1955, data la care Germania de Vest a devenit membra. Dupa ce cu un an inainte cererea sovieticilor de a deveni membri a fost respinsa, Moscova a raspuns, la numai cateva zile dupa aderarea Germaniei de Vest la NATO, prin crearea Pactului de la Varsovia. Razboiul Rece se oficializa, devenind o confruntare intre doua blo
