Statul poate acţiona în instanţă judecătorul sau procurorul care, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune Pierderea proceselor României la Statul poate acţiona în instanţă judecătorul sau procurorul care, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune Pierderea proceselor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi suportată de magistraţii care au acţionat cu "rea-credinţă" sau "gravă neglijenţă", dacă fapta nu constituie infracţiune. Aceste noţiuni nu sunt însă foarte bine definite şi trebuie dovedite printr-o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă. Mai exact, dacă se ajunge la concluzia că un judecător sau un procuror a acţionat cu "rea-credinţă", iar "victima" sa a câştigat la CEDO, magistratul este judecat de un coleg de breaslă. Subiectul a fost amplu dezbătut în cadrul seminarului "Răspunderea disciplinară a magistraţilor şi noţiunile de <> şi <> în administrarea Justiţiei." Modificarea articolului 99, litera h, din Legea 303 privind statutul magistraţilor, prin Legea 356/2006, fără ca Ministerul Justiţiei să ceară acordul CSM, a dus la o adevărată panică în rândul procurorilor şi judecătorilor care critică dur o astfel de măsură, în condiţiile în care "grava neglijenţă" şi "reaua- credinţă" sunt extrem de greu de dovedit. Reaua-credinţă şi grava neglijenţă - nedefinite, dar sancţionate Legea română nu prevede o definiţie a relei-credinţe, ci numai a intenţiei, care îmbracă diferite forme - directă, indirectă, calificată sau prin scop. Nici în Italia sau Germania nu există o definiţie clară a "relei-credinţe", dar nici nu reprezintă baza unei sancţiuni atât de consistente ca în România. Spre exemplu, în Italia legea face referire la "dol" şi "vină gravă", iar în Germania există o noţiune similară "relei-credinţe" şi anume "distorsionarea legii", în situaţia în