Apariţia lui Tăriceanu în tribuna oficială a Rapidului - de când o fi premierul rapidist? - a incitat oarece spirite fotbalistice. Ce ne-a frapat este faptul că, imediat, s-a petrecut Apariţia lui Tăriceanu în tribuna oficială a Rapidului - de când o fi premierul rapidist? - a incitat oarece spirite fotbalistice. Ce ne-a frapat este faptul că, imediat, s-a petrecut venirea intempestivă, represivă ca replică, a preşedintelui - acest BuliBăsescu al poporului rapidist - în galerie. Ce curaj! Să bei cu Gigi Becali la crâşma naţională Golden ţuţ, după o victorie a Stelei, e drept, de răsunet naţional, şi apoi să vii pe Giuleşti, în galeria băştinaşă, e ceva. E un fel de tupeu cu gardă de corp! Băieţii, educaţi, l-au omenit, nu l-au huiduit. Era doar preşedintele ţării. Fost rapidist, măi nene. Fost "cheferist", cum zicea bietul tataie. BuliBăsescu, monşer. Întrebarea tuturora rămâne însă şi acum ca o mare, naţională, capitală enigmă: cu cine o ţine omul? Prezidentul. Care este echipa sa favorită? Da, ştim, a fost ca un idol în Giuleşti, unde şi-a atribuit "peluza Văcăroiu". Şi, s-ar putea să fie adevărat, el a obţinut primul banii statului. A fost un ministru bun pentru echipa ministerului său, Rapidul. Chiar onest. Dar, vă spun tot eu: el nu e stelist, nu e rapidist. El ţine doar cu fraierii care se vor mai frige o dată votându-l! Eventual. Rapidişti. Stelişti. Râmniceni-săraţi. Şi podu-iloaieiişti. Şi morenari. Şi siliştea-gumeşteni. Şi sânnicolau-marişti. Parol! Joacă tare, BuliBăsescu. E cu boboru. Şi, la rivalităţile din fotbal, e cu Steaua, că s-a declarat stelist; cu Rapid, că i-a fost ministru; cu Farul, că a fost marinar; cu Vasluiul, că a fost deputat acolo; cu CFR Cluj, că i-a scris Paszkanyi; cu Argeşul, că e cuscru cu prefectul; cu Aradul, că-i place de Lăcătuş. BuliBăsescu e d-al nostru, doamnelor şi domnilor. E rromân. În sens caragielean, nu în ăsta deform