Statele bogate cer vigilenta fata de riscurile induse de fondurile speculative (hedge funds), foarte opace si din ce in ce mai puternice pe planeta financiara. Berlinul a decis ca problema e o prioritate a presedintiei sale la UE.
Considerate de unii, vectori ai unei viitoare crize financiare, de altii, actori ai cresterii mondiale, fondurile speculative induc neliniste intrucat influenta lor este la inaltimea opacitatii ce le inconjoara. Datele exacte lipsesc pentru ca majoritatea acestor hedge funds (HF) au bazele legale in paradisuri fiscale si scapa oricarui control. Specialitatea lor este de a face profituri rapide, beneficiile fiind enorme, dar HF nu joaca cu banii lor. Imprumuta din banci sau efectueaza plasamente pentru clienti atrasi de promisiunile unor randamente mari. 15% sunt finantate din fonduri de pensii, ceea ce mareste riscul asupra veniturilor a milioane de pensionari.
Cresterea fondurilor este mai rapida in Europa, Marea Britanie fiind locul de predilectie cu 80% din lichiditatile gestionate pe continent, urmand Franta si Suedia. Sumele implicate in operatiuni speculative nu inceteaza sa creasca concomitent cu spectrul unui "efect de domino" asupra unei crize financiare mondiale in cazul in care un fond calculeaza eronat si antreneaza mai multe banci. Larg acceptate in lumea anglo-saxona, fondurile de investitii suscita neliniste in Europa continentala din cauza apetitului insatiabil, a cautarii de profit maxim pe termen scurt si a consecintelor pentru intreprinderi si salariati.
Reunite la Essen, in Germania, cele sapte tari cele mai bogate ale planetei – G7 – au cazut de acord sa intretina un dialog cu bancile si girantii de fonduri. Mijloacele de protejare a investitorilor nu sunt inca definite, arata o sursa apropiata de G7 si in general se doreste sustinerea aplicarii de catre fonduri a unui cod de buna conduita, Ge
