In sfârsit, pare ca s-a terminat. Calin Popescu Tariceanu l-a invins pe Traian Basescu. Sau, mai simplu spus, liberalul european cu papion l-a invins pe Gore din Chitila, var cu Mitu, zis Gorila. Liberalii au facut un guvern minoritar, numai cu UDMR, si au obtinut sprijinul masivului PSD. Teoretic, noul guvern are 23% in parlament, practic, are peste 55%. Partidul Democrat trece in opozitie, reluându-si colaborarea cu Partidul România Mare. Social-democratii sprijina guvernul, fara sa fie la guvernare. Dar nu sunt nici in opozitie. Oricât ar fi de complicat, e mai usor de inteles decât acum doua saptamâni. Fiecare a primit câte un raspuns. Partidul Social Democrat nu vrea alegeri anticipate si nu o vrea pe Monica Macovei la justitie. Acum, anticipatele sunt in mâna social-democratilor, iar doamna Macovei s-a reintors in societatea civila. Liberalii vor sa fie la guvernare la fiecare din cele trei rânduri de alegeri care vor urma (alegerile europarlamentare din toamna, alegerile locale din iunie 2008 si alegerile parlamentare din noiembrie 2008) si vor fi, atâta timp cât social-democratii stau linistiti. Partidul Democrat si-a dovedit loialitatea fata de Traian Basescu si se reintoarce in opozitia unde, de fapt, se simte mai bine decât la guvernare. Sigur ca domnul Berceanu se poate simti pacalit: a fost ministru câteva luni si nu a reusit decât sa deschida o lucrare a celebrei firme de autostrazi Golden Blitz. Dar viata e frumoasa in Senatul României, asa ca nu trebuie sa punem prea mult la suflet. Partidul România Mare il asculta cu religiozitate pe liderul sau care afirma ca toate institutele de sondare a opiniei publice il fura si voteaza consecvent cu inconsecventa lui, impotriva guvernului Tariceanu, pe care l-a sprijinit sa ia presedintia Camerei Deputatilor. Ungurii sunt in guvern din nou, asigurându-si astfel victoria asupra concurentei maghiare. Conservatori