In lipsa unui cadru legislativ clar si coerent, la Timisoara discutiile in jurul viitoarei metropole avanseaza. Initiativa autoritatilor judetene a fost preluata de primaria capitalei Banatului, evident interesata de proiect.
Dezbaterea publica organizata recent a reliefat din nou cele doua unghiuri sub care este abordat subiectul de catre primarii vizati de proiectul metropolitan. Pe de o parte sunt edilii comunelor mai sarace, cei care nu au beneficiat inca de investitii in ansambluri rezidentiale sau industriale si nu dispun nici de o infrastructura care sa ii atraga pe dezvoltatorii imobiliari. Ei vad in proiectul metropolitan tocmai sansa trecerii de la stadiul rural actual la cel de suburbie a unei mari aglomerari urbane.
Pe de alta parte se afla primarii unor comune cum sunt Dumbravita, Ghiroda sau Giroc, care se bucura de binefacerile unor investitii importante si care genereaza un buget pe masura. Alesii de acolo vad in proiectul metropolitan o amenintare la adresa autonomiei lor, in conditiile in care deciziile privind dezvoltarile imobiliare si investitiile industriale se vor lua in viitorul consiliu al structurii administrative ce sta sa se nasca.
Primarul din Dumbravita, de exemplu, solicita drept de veto la orice decizie care i-ar afecta comuna, sustinand necesitatea dezvoltarii naturale a localitatii, deci nu pe baza unor planuri urbanistice concepute la Consiliul Judetean sau Primaria Timisoara. Principala sa temere este ca Dumbravitei ii va fi destinat exclusiv un rol de cartier rezidential, iar zonele industriale, aducatoare de sume consistente la buget, vor fi directionate catre altii.
Asadar, armonizarea diferitelor interese este extrem de dificila, dar, fara indoiala, viitorul apartine acestui proiect metropolitan, singurul care ar permite o dezvoltare sustinuta si coerenta a Timisoarei si a imprejurimilor, in special in veder
