Turismul românesc dă semne de însănătoşire după o lungă perioadă de convalescenţă, în care vizitatorii străini şi-au lăsat banii la vecinii bulgari, unguri, croaţi sau chiar Turismul românesc dă semne de însănătoşire după o lungă perioadă de convalescenţă, în care vizitatorii străini şi-au lăsat banii la vecinii bulgari, unguri, croaţi sau chiar ucraineni, ocolind România. Membră a Uniunii Europene, România devine mai atractivă chiar şi pentru turiştii sceptici care şi-au făcut deja rezervări pentru petrecerea vacanţelor la Sibiu, Mangalia, Bucovina sau Delta Dunării. Însă foarte puţini dintre aceştia au ales sejururile oferite de agenţiile de turism, marea majoritate preferând chilipirurile oferite de pensiuni moteluri şi particulari. Hotelierii români practică şi în acest an preţuri destul de piperate pentru serviciile pe care le oferă. Litoralul românesc, scump şi cu servicii mai proaste decât cele ale vecinilor bulgari, va avea aceleaşi preţuri ca şi anul trecut. Cu toate acestea, pensiunile, motelurile sau casele particulare sunt pline ochi tot timpul anului de englezi, nemţi sau americani care umflă cifra de afaceri a operatorilor de turism... la negru. "În România există aproximativ 11.000 de pensiuni turistice, iar 90% din acestea funcţionează la negru", spune Mihai Săndulescu, coordonator financiar al programului Eco Ambient, un program de finanţare pentru pensiunile agroturistice. El crede că aceasta este adevărata problemă cu care se confruntă turismul românesc. Singura reclamă pe care o înţeleg proprietarii de pensiuni să o facă este acel afiş lipit de poartă pe care scrie "avem cazare şi masă". Cu toate acestea, pensiunile sunt antamate cu câteva luni înainte de grupurile de turişti străini, mai strânşi la pungă. "Pensiunile ar trebui să se înscrie în circuite europene şi să investească în calitatea serviciilor, dacă vor să facă faţă unei pieţe concur