- Diverse - nr. 67 / 6 Aprilie, 2007 Plasata geografic, la margine de judet, dar nu la margine de preocupari _ "usa de intrare" spre Bistrita-Nasaud - comuna Sanpetru este una din localitatile muresene care pastreaza cu nedisimulata sfintenie regulile "comunitare" ancestrale la care, absolut firesc, s-a "insailat" tot ceea ce inseamna modernism la acest inceput de mileniu trei. Adica, cabaline, bovine, ovine, galite, si caini fac casa buna cu autoturismele, microbuzele, tractoarele, cu calculatoarele numeroase, cu internetul si, de ce nu, cu proxima legatura prin satelit cu mapamondul. Oamenii, ei insa s-au "petrecut" generatie de generatie, tot firesc, prin ceea ce numim atat de banal uneori "schimbul de generatii". S-a schimbat ceva? - ma surprind intrebandu-ma dupa ce calc primele trepte ale scolii si, mai ales, la auzul acelui clinchet de "Buna ziua!" rostit de vocile grupului de elevi si eleve aflat pe coridorul cladirii. Si gandul ma duce inapoi cu multe decenii, cand copii fiind - elevi si nu numai - salutam respectuos pe oricine intalneam in cale... Asa si astazi, iata, aici la Sanpetru, frumosul sat de pe campia mureseana. Profesorul-director Eugen Mititean Pop imi spune cu o naturalete dezarmanta: "Asa sunt educate toate generatiile de sanpetreni, asa au fost si tatii si bunicii lor. Asa trebuie sa fie, ca asa-i frumos!". - Acest gest de salut spune mult, domnule director, despre calitatea invatamantului... - Este, in fapt, expresia nivelului de educatie promovat in scoala noastra atat de cele 26 de cadre didactice, cat si de parintii copiilor. Si ce poate fi mai elocvent referitor la calitatea invatamantului decat ca, corpul didactic are in marea majoritate pregatire corespunzatoare si o bogata experienta,ceea ce se reflecta in rezultatele bune si foarte bune ale elevilor nostri: anul trecut, de exemplu, mai toti au trecut cu succes probele "Testului