"Frunza verde de susai/ Of! vai!/ Ca maini vine luna mai/ Si-alergarile de cai,/ Hi! Vai!" Sunt versurile de haz cu care il intampina I.L. Caragiale (adesea ratacit prin poezie) pe Alexandru Marghiloman, in vizitele sale rare pe la Junimea (impatimit de politica, Marghiloman nu venea frecvent la Junimea, unde consumul de literatura era mai mare decat putea el sa accepte).
Talentatul politician conservator era cunoscut in lumea buna pentru celebra sa cafea cu rom, care i-a adus numele la Bucuresti, si mai cu seama pentru caii sai de rasa.
Curse hipice se organizau in secolele XIX si XX nu doar la Duncaster, York, New Market, Epson, Longchamp, Chantilly ori Deauville. Curse se organizau si la Iasi, unde pe la 1851 aparea un "Regulament al alergarilor de cai", pentru probele de viteza si fond. Printul D. Sutu organizeaza in 1857 intreceri hipice mult gustate de ieseni. In 1862, se infiinteaza la Iasi un Jockey Club, al carui presedinte este Alexandru Ioan Cuza. Sunt inceputuri ce se concretizeaza cu adevarat dupa 1875, adica dupa ce Jockey-Club-ul se infiinteaza si la Bucuresti, de catre reprezentanti ai familiilor boieresti din protipendada - urmasi de domni, diplomati, militari, juristi, rentieri. De acum inainte, vorbim si la romani de dezvoltarea raselor de cai, de o mai buna organizare a intrecerilor hipice, de construirea de hipodromuri. Din 1875 dateaza si prima alergare importanta de galop, Derby-ul Roman, care rezista pana in 1960. Anterior construirii hipodromului de la Baneasa (1905), intrecerile s-au desfasurat pe campul de la Colentina, langa Plumbuita, apoi pe hipodromul oficial de la Cotroceni. Proprietarii de cai pur-sange aduc si un hipodrom modern, construit de arhitectul I.D. Berindei, prieten bun cu Alexandru Marghiloman. Alaturi de Marghiloman, printre initiatori se numara George Moruzi, Mihai Marescu, Nicolae Fleva (pe atunci prim
