In Muntii Orastiei exista un arbore urias din care izvoraste o apa. Doar o minune a naturii sau si a istoriei?
Intre Valea Sebesului si ultimele ramificatii ale Parangului, se intind, in toata splendoarea lor, Muntii Sureanu. Poate parea curios, dar cel putin in judetul Hunedoara, localnicii le spun Muntii Orastiei. Sub acest nume au aparut si in literatura arheologica a inceputului de secol XX, adapostind pe culmile si in padurile lor, atata istorie cat toti Carpatii la un loc. Aici sunt vestitele cetati dacice, cu neasemuita Sarmizegetusa in frunte, aici sunt sutele de terase antropice, pe care cu mii de ani in urma vietuiau stramosii nostri. Tot aici sunt castrele romane, palpabila marturie a razboaielor de cotropire a Daciei. Priviti pe harta, Muntii Sureanu ocupa o suprafata relativ mica, dar daca este sa le descoperi secretele, batand cu piciorul toate cleanturile, iti trebuie o viata de om. Ei ascund nebanuite si tainice secrete ale istoriei si naturii, pe care doar o mana de localnici le cunosc si, uneori, nici chiar ei. Multe din aceste secrete asteapta sa iasa la lumina.
Peregrin in lumea dacilor
Dan Oltean este psiholog, dar a terminat si istoria. Fascinanta lume a dacilor i s-a cuibarit in suflet inca din copilarie si salasluieste acolo, indemnandu-l la cunoastere. Cu siguranta, nu exista fiinta care sa fi batut cu pasul fiecare cotlon al Muntilor Sureanu, asa ca el. Nici macar jivinele padurii, in toata libertatea lor, nu apuca sa strabata atata teritoriu, de multe ori salbatic, cat a strabatut el de 20 de ani incoace. Kilometrii facuti se pot contabiliza cu miile. A privit stelele, asemenea unui veritabil astrolog, a masurat varfurile Sureanului cu pasul, cu metrul si, mai nou, cu Gps-ul, a numarat pietrele dacilor, cu o rabdare de arhitect. Rezultatele peregrinarilor sale sunt pe masura. Cateva zeci de incaltari distru
