Ismail Kadare, "Palatul Viselor", roman, traducere de Marius Dobrescu, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 206 pag.

In fiecare toamna, cand se apropie decernarea Premiului Nobel pentru Literatura, numele scriitorului albanez Ismail Kadare figureaza printre favoriti, pe "lista scurta". In primul rand fiindca e cu adevarat un romancier de valoare universala, cu o opera bogata, cunoscuta prin traduceri in toata lumea (s-a dovedit insa ca acesta nu e criteriul precumpanitor al Academiei Suedeze). Apoi, fiindca, traind mai bine de un deceniu in exil la Paris, oras ce ramane un centru de iradiere al faimei literare, a fost foarte "vizibil", mai ales in timpul razboiului din Iugoslavia, de la sfarsitul anilor 90. Si nu in ultimul rand, fiindca Albania nu a avut inca nici un scriitor nobelizat (ca si Romania, dar la noi, poate cu exceptia lui Norman Manea, nu exista un scriitor in viata de notorietatea lui Kadare). Chiar faptul ca s-a pariat repetat pe el, iar dupa anuntarea laureatului admiratorii l-au considerat, prin comparatie, nedreptatit arata ca un reprezentant al unei literaturi mici, intr-o limba de circulatie restransa, poate deveni un scriitor de referinta al lumii contemporane. In tara noastra e cunoscut inca din 1973, cand capodopera lui, Generalul armatei moarte, scrisa la 26 de ani, a fost tradusa la Editura "Univers" si a constituit pentru tinerii care eram atunci o revelatie care ne-a marcat. Am avut apoi norocul ca un foarte bun traducator, cu studii de limba si literatura albaneza la Tirana, Marius Dobrescu, sa faca o pasiune pentru opera lui Kadare, pe care-l cunoaste personal. El ne-a dat posibilitatea sa citim in romaneste, incepand din 1983, 14 carti semnate de scriitorul albanez, majoritatea editate in ultimii ani la "Polirom" si, mai nou, la Humanitas. Asa se face ca, in 2003, cand Ismail Kadare a fost invitat la festivalul internat