Români din mai multe colţuri ale ţării au petrecut prima şi a doua zi de Paşte după tradiţii păstrate din străbuni. Obiceiuri mai puţin cunoscute, precum stropitul fetelor sau Români din mai multe colţuri ale ţării au petrecut prima şi a doua zi de Paşte după tradiţii păstrate din străbuni. Obiceiuri mai puţin cunoscute, precum stropitul fetelor sau împodobitul porţilor lor, împuşcatul cocoşului, spălatul pe faţă cu apă în care sunt puse ouă roşii, au fost respectate cu sfinţenie. Nici tradiţiile legate de cei care nu mai sunt nu au fost uitate. Stropitul fetelor, în comunităţile arădene În prima zi a Paştelui, porţile fetelor din mai multe sate arădene au fost împodobite cu crengi de brad. A doua zi, băieţii, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au mers la stropit şi au fost răsplătiţi cu ouă roşii şi câte o batistă. Obiceiul exprimă exuberanţa şi bucuria veştii Învierii Domnului. În alte localităţi, tinerii au mers la casa fetelor de măritat pentru a le stropi cu parfum. Braşovenii "împuşcă cocoşul" Un obicei din Braşov este cel al "Împuşcatului cocoşului", care însufleţeşte întreaga comunitate din localitatea Apaţa, în prima zi de Paşte. Ieri, după slujba de la biserică, un alai format din localnici, copii îmbrăcaţi în costum, însoţiţi de fanfara din comună, s-a îndreptat spre marginea satului către un panou pe care este desenat un cocoş, iar în mijloc, ţinta de ochire. Copiii aliniaţi în faţa ţintei au spus versuri şi cântece ce constituie "judecarea" cocoşului. Apoi, fiecare băiat a tras la ţintă de trei ori, cel mai bun ţintaş fiind răsplătit. Botoşănenii nu ciocnesc ouă roşii în prima zi de Paşte Potrivit tradiţiei vechi de sute de ani, ouăle roşii vopsite de botoşăneni se ciocnesc abia în a doua zi de Paşte. "Există superstiţia că ciocnitul ouălor în prima zi de Paşte aduce ghinion. În plus, cei care ciocnesc ouă în prima zi