Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Conventia drepturilor copilului, la 20 noiembrie 1989, care incorporeaza intreg spectrul drepturilor omului si prevede o dezvoltare completa a potentialului copilului intr-o atmosfera de libertate, demnitate si justitie. In România, autoritatile publice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice si juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, in concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr.18/1990, republicata, si ale celorlalte acte internationale in materie, la care România este parte. Vom prezenta o parte din vasta lista a drepturilor copilului: 1. Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. 2. Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. 3. Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia, printr-o masura dispusa in conditiile legii, are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. 4. Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. 5. Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale. 6. Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii e