Aurul negru umple portofelele oemvistilor, in timp ce zeci de oameni si animale sunt condamnati la trei procesiuni zilnice catre cele doua fântâni stradale existente in tot satul. Nevoiti sa traiasca pe un pamânt pârjolit de chimicalele sondelor, locuitorii satului Viezureni fac temenele pentru un strop de apa la portile stapânilor, la care nu ajung damfurile de petrol, ci doar petrodolarii. In 1983, o sonda de extractie din câmpul petrolier Vârteju, judetul Dolj, a erupt, iar zile in sir, peste câmpurile si casele din satului Viezureni, aflat atunci in comuna Farcas, s-au prabusit mii de tone de apa imbibata cu substante chimice concentrate. Efectul a fost devastator: zeci de hectare de teren au fost distruse, imbibate cu sare, copacii si toata vegetatia din jur au fost arse, tabla de pe case s-a corodat, apa din fântâni a devenit nepotabila si totul s-a transformat intr-un peisaj selenar care dainuie si azi, dupa mai bine de 20 de ani. Dealurile ramase fara vegetatie au inceput sa alunece peste sat, iar la fiecare ploaie tone de pamânt imbibat cu sare se furiseaza printre sondele din fata parcului de rezervoare de la Vârteju si se scurg in pârâul Plosca. Canalul de aductiune al apelor industriale din incinta parcului de rezervoare este „mâncat“ de torentele de pe dealuri, dalele care-l acopera se prabusesc, lasând in urma lor scheletele corodate ale sutelor de conducte despre care nu mai stie nimeni când, de ce si pentru ce au fost bagate si uitate in pamânt. Prapastia a ajuns la doar câtiva metri de rezervoarele de petrol ale parcului petrolier Vârteju si are toate sansele sa intre in parc daca ploua mai mult de doua zile. Dupa trei ani Dupa trei ani de la eruptia primei sonde, in 1983, o alta sonda, situata in imediata apropiere a soselei care duce la Stoina, s-a scufundat pur si simplu, lasând in urma ei un crater intins pe 2,5 hectare de teren, in care s-au adu