Presedintelui Basescu nu i-a mai ramas decat "intoarcerea la popor", eventual printr-o campanie electorala improvizata si gestionata de tot mai restransa echipa de consilieri. seful statului si-a inceput actiunea o data cu numirea noului guvern, printr-un discurs in care se adresa doar electoratului si in care se delimita brutal de intreaga clasa politica, explicandu-si esecurile prin faptul ca "rezistenta fata de schimbare a ramas foarte puternica".
Daca Parlamentul decide suspendarea sa, presedintele va fi nevoit sa bata tara cu piciorul pentru a-i convinge pe oameni ca merita sa-si pastreze functia, pentru a-i convinge sa voteze impotriva celorlalti politicieni, care la randul lor fac propaganda la majoritatea televiziunilor centrale. "Antenele" liderului conservator, Dan Voiculescu, sunt doar instrumentele cele mai proeminente, in vreme ce hartuirea directorului de stiri de la TVR e semnalul ca liberalii (care l-au numit pe presedintele televiziunii publice) se pregatesc sa foloseasca in lupta politica televiziunea nationala.
Probabil ca Traian Basescu nu se mai poate baza decat pe popularitatea sa si eventual pe analizele si intuitia noilor sai sfatuitori, fiindca democratii sunt debusolati, iar partidul lui Stolojan nu pare dispus sa se arunce cu toate armele in apararea presedintelui. In acelasi timp, nici social-democratii nu mai au acelasi entuziasm al suspendarii, iar Ion Iliescu, cel care a impins PSD-ul in cursa antiprezidentiala, se teme sa spuna daca va vota sau nu impotriva sefului statului. De altfel, in interiorul partidului se regasesc vechile fractiuni divergente: reformatorii grupului de la Cluj, care nu agreeaza ideea conflictului cu Basescu, si continuatorii politicii postcomuniste care incurajeaza debarcarea temporara a presedintelui. Pe de alta parte, PRM, initiator alaturi de PSD al suspendari, s-a razgandit, iar Vadim Tudor a reven