Colectarea si evacuarea apelor uzate din comunele dobrogene, prin sisteme de canalizare, este o investitie costisitoare pentru bugetele locale. Majoritatea administratiilor publice trebuia sa parcurga deja pasi importanti pentru introducerea retelelor de canalizare in sate si comune. Invocand diferite pretexte, ba lipsa banilor, ba a normativelor adaptate legislatiei europene, o mare parte a primarilor au cam asteptat sa pice din cer fondurile pentru sistemele de colectare. Si cum banii nu au cazut, doar cateva primarii au primit sprijin guvernamental pentru sustinerea financiara a proiectelor tehnice de executie a lucrarilor. Le poti numara pe degete: Cumpana, Valu lui Traian, Costinesti si alte cateva. Nici planurile nationale si nici macar strategiile de dezvoltare a judetului Constanta, elaborate in urma cu doi-trei ani de Consiliul Judetean, nu au scos din amorteala administratiile publice locale. Presedintele Asociatiei Comunelor din Romania, Mariana Gaju, sustine ca mediul rural constantean traverseaza o perioada dificila, in contextul in care exista doar cateva primarii care dispun sau au elaborat proiectele pentru introducerea retelelor de canalizare. "Proiecte s-au tot intocmit, insa unele au fost declarate neeligibile, altele trebuie modificate. Planuri exista, insa lipsesc fondurile", spune liderul asociatiei, care reuneste aproximativ 50 de comune constantene. "Un Studiu de Fezabilitate pentru un astfel de proiect poate atinge 200 milioane de lei. In afara acestuia, este necesar un proiect tehnic de executie a carui valoare poate ajunge pana la 800 milioane de lei", a precizat Gaju, adaugand ca primariile nu pot sustine din bugetele proprii astfel de investitii. Legea e lege insa, iar administratiile trebuie sa puna osul la treaba fie ca vor, fie ca nu vor. Crearea retelelor de canalizare este o obligatie prevazuta in capitolul mediu, iar administra