România are circa 800 de crescători de păsări de rasă. Vin la expoziţii şi stârnesc admiraţia vizitatorilor, care le pozează cu telefonul mobil: rase grele, de carne, rase mai mici, de România are circa 800 de crescători de păsări de rasă. Vin la expoziţii şi stârnesc admiraţia vizitatorilor, care le pozează cu telefonul mobil: rase grele, de carne, rase mai mici, de ouă, sau păsări crescute exclusiv pentru frumuseţea lor. Toate au nume ciudate, cu rezonanţe exotice pentru necunoscători: Brahma, Cochinchina, Plymouth, Orpington. Mai nou, unii proprietari de restaurante expun găini de rasă pentru un plus de originalitate, iar proprietarii de vile, deşi mănâncă pui din supermarket, cumpără găini frumoase pentru a însufleţi gazonul. Deşi nu e o afacere superrentabilă, crescătorii de păsări de rasă reuşesc să facă atâta profit cât să-şi susţină hobby-ul. Constantin Niţă, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de păsări de puritate genetică din Breaza, spune că, din cauza costurilor destul de ridicate pe care le presupune întreţinerea, această afacere nu o poate concura pe cea cu pui broiler obişnuiţi. "Dacă o găină din rasele grele ajunge la maturitate - 4 - 5 kg - în 18 luni, un broiler de carne ajunge în două luni la 2 kg", explică Constantin Niţă. Costurile pentru întreţinerea unei păsări de rasă depăşesc 100 lei anual, apreciază Vasile Miroşeanu, vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări Pajura-Ilfov, care era plecat, ieri, la Craiova, la un alt crescător, pentru a aduce un anume cocoş, văzut în toamnă la Indagra, în vizită la Bucureşti. Pasiunea îl mână şi pe Ioan Floca, din Sibiu, care creşte de 15 ani păsări de rasă. Are până la 200 de păsări, din circa 40 de rase. Genoteca naţională, distrusă după Revoluţie După ce neglijenţa a distrus după Revoluţie genoteca de la Constanţa, statul se chinuie să formeze o nouă bază genetică naţională, subvenţionând