În trei luni, clasa politică de la Bucureşti a reuşit performanţa de a demonstra că România nu prea îşi găseşte locul printre statele UE. Comentarii despre criza politică de la Bucureşti ocupă de câteva săptămâni spaţii generoase în presa internaţională, iar lideri politici europeni atrag atenţia că nu suntem tocmai pe drumul cel bun. Acelaşi avertisment este dat şi de Standard&Poor’s, prin schimbarea ratingului de ţară acordat României, de la „pozitiv“ la „stabil“. Revizuirea în sens negativ a fost motivată de tensiunile politice dintre parlament şi guvern şi de lipsa de transparenţă a factorului politic. La Bucureşti, reacţiile faţă de toate aceste constatări au fost în tonul obişnuit, prin pasarea responsabilităţii de la unul la altul. Preşedintele şi prim-ministrul se acuză reciproc că, prin declaraţiile pe care le fac, afectează imaginea României.

Statutul de membru de mâna a doua era mai potrivit

Criza din România pare să confirme opinia celor care au cerut pentru România şi Bulgaria statut de membru de mâna a doua, titra ieri Deutsche Welle, în pagina electronică. Într-un comentariu privind perspectivele de extindere ale Uniunii Europene şi „copiii-problemă“, postul german de radio afirmă că susţinătorii ideii că problemele politice se pot rezolva cu uşurinţă după aderarea la UE nu mai sunt auziţi.

„Cele mai noi dovezi le prezintă nou-intrata România. Guvernanţii de la Bucureşti s-au blocat atât de tare, încât până şi Monica Macovei, care a sperat să ajungă comisar european, a fost alungată din fotoliul de ministru al justiţiei, ceea ce le dă dreptate celor care au cerut pentru România şi Bulgaria un statut de membru de mâna a doua şi o monitorizare strictă“, afirmă postul de radio german. Acestora, chiar şi cei mai înfocaţi susţinători ai extinderii trebuie să le răspundă că în UE e nevoie „de parteneri stabili şi nu de copii-proble