- Editorial - nr. 69 / 11 Aprilie, 2007 Drumul meu de la ura la speranta"...se intituleaza un articol al canadiencei de origine armeana, Line Abrahamian, publicat in cel mai recent numar al revistei Reader's Digest, si care incepe cu o fraza ce are menirea de a ne lamuri, inca din start, motivul pentru care, cel putin in momentul de fata, Turcia nu are nici o sansa de a fi primita in Uniunea Europeana: "Cand am auzit, in aprilie 2006, ca Turcia ameninta Canada cu sanctiuni economice si ca si-a rechemat ambasadorul, deoarece premierul Stephen Harper a recunoscut public genocidul impotriva armenilor, furia mea impotriva turcilor s-a reaprins. De ce lanseaza Turcia amenintari la adresa celor ce recunosc ca intre 1915 si 1923 otomanii au ucis 1,5 milioane de armeni? Acest prim genocid al secolului XX este recunoscut de 21 de tari, care indeamna Turcia sa-si accepte trecutul daca doreste sa adere la Uniunea Europeana. Stiu ca nu e bine sa urasti, dar cum as putea intelege o natiune care a incercat sa-mi ucida stramosii si neaga acest lucru?" Sub cupola Senatului Romaniei, in aprilie 2005, domnul Varujan Vosganian spunea: "24 aprilie este ziua comemorarii primului genocid al secolului XX, cand armenii din intreaga lume si toti cei care ii pretuiesc isi reamintesc cu piosenie de victimele masacrelor savarsite cu 90 de ani in urma in Imperiul Otoman. In 24 aprilie 1915, in capitala Imperiului Otoman, sute de intelectuali armeni au fost arestati. Cei mai multi dintre ei, printre care Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, aflat atunci in varsta de 31 de ani, laolalta cu alti reprezentanti de seama ai elitei culturale si politice a comunitatii armene, au fost ucisi in urma unor executii sumare. In aceeasi zi, autoritatile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din tinuturile lor de bastina. In urma masacrelor si deportarilor in masa, au pierit peste un milio