Creştinii ortodocşi au intrat de luni în Săptămâna Luminată. Potrivit tradiţiei, în săptămâna de după Paşti şi până în Duminica Tomii, porţile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului, ferecate. În popor se spune că cei care mor în acest interval ajung direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut. Şi cei care se nasc în această săptămână sunt consideraţi ocrotiţi de noroc, pe tot parcursul vieţii.
Suntem în săptămâna în care nu se lucrează
Tradiţia populară mai spune că în această săptămână nu se lucrează. Astăzi femeile nu au voie să deretice prin casă, existând pericolul să se umple de boli, şoareci sau pureci. Nici în joia de după Paşti nu se lucrează pentru a fi protejată casa şi recolta. Ziua de vineri trebuie respectată tot prin odihnă. Acest lucru, aduce potrivit credinţei populare, belşug şi îl fereşte pe cel care nu lucrează de boli.
Dacă nu e o
sărbătoare religioasă,
e sigur una laică
Dacă ne-am ţine de sărbători, calendarul european ne dă câte un motiv în fiecare zi. Chiar şi după aderarea la UE, anul debutează tot pe 1 ianuarie, cu ... Noul An. Pe 7 ianuarie ruşii şi lipovenii sărbătoresc Crăciunul după rit vechi, iar pe 15 ianuarie îl omagiem pe marele Eminescu. Nimic nou până aici. Pe 29 ianuarie însă, apare prima serbare occidentală: Ziua Lucrătorului Procuraturii. Nici peste o lună, românii - la fel ca toţi europenii - sărbătoresc fără să ştie Ziua mondială a limbii materne - 21 februarie. Cu siguranţă că majoritatea românilor nici nu vorbesc despre această zi.
Ziua mărţişorului
salvator
Revenind şi la „ale noastre”, pe 1 martie e Ziua Mărţişorului. Tot în această zi însă, occidentalii şi nu numai sărbătoresc Ziua Internaţională a Salvatorului. Fosta zi a mamei, păstrată chiar şi după revoluţie sub aceeaşi semnificaţie a devenit Ziua Internaţională a Femeii.
