Intre fenomenul "ultra" si vestitii hooligans nu exista nici o legatura, desi multi nu fac vreo diferenta intre cei doi termeni.
Violenta de pe stadioane are la baza grupurile de hooligans.
Am vazut cu totii cat de deprimanta poate fi imaginea unui stadion fara suporteri in timpul unui meci de fotbal. La derby-ul Steaua - Dinamo s-a putut observa foarte bine cum traiesc fanii adevarati o confruntare de traditie. Fumigene, torte, petarde, care spre surprinderea multora au ramas doar in peluza, fara ca acestea sa ajunga in teren.
Stadioanele, dar si salile de sport devin, pe zi ce trece, un adevarat teatru de razboi intre, de regula, suporteri si fortele de ordine. Steaua, Dinamo, Rapid si Universitatea Craiova au fost obligate sa joace meciurile de acasa cu portile inchise sau la cel putin 150 km distanta de arena proprie. Autoritatile ii fac vinovati pentru aceste incidente pe suporteri, care la randul lor acuza fortele de ordine de exces de zel. Adevarul poate fi undeva la mijloc. La fiecare partida de fotbal si, mai nou, handbal sau hochei, din arsenalul fanilor nu lipsesc tortele, fumigenele si petardele. Legea interzice ca in incinta unei arene sportive sa fie introduse astfel de materiale, totusi ele ajung pe stadioane sau in sali. Vinovatii sunt intotdeauna ultrasii, confundati de multe ori, gresit, cu huliganii.
Foarte putina lume cunoaste faptul ca exista mari diferente intre "hooligan" si "ultra". Trebuie spus insa ca acesti doi termeni pot coexista, transformandu-se in "hooltras". Acest termen apare in general in Balcani, dar si in spatiul ex-sovietic.
Ce inseamna a fi "ultra"?
In Romania, fenomenul "ultra" a luat nastere imediat dupa Revolutie, insa dezvoltarea a inceput abia in anii 1995-1996. Primele grupari au luat nastere in galeriile cluburilor Steaua, Dinamo, Poli Timisoara, Universitatea Craiova si, mai
