Călătoria exotică pe podul plutitor durează cinci minute şi este gratuită Dacă eşti "străin de loc", să treci Dunărea cu bacul, alături de autobuze, camioane şi Dacii pline ochi Călătoria exotică pe podul plutitor durează cinci minute şi este gratuită Dacă eşti "străin de loc", să treci Dunărea cu bacul, alături de autobuze, camioane şi Dacii pline ochi cu marfă, este o călătorie exotică. Pentru localnici nu este decât rutină. Din Brăila se ajunge în doar cinci minute "în partea cealaltă", adică pe Insula Mare a Brăilei, o palmă de pământ înţesată cu sate şi ferme. Ce face românul fără prea mulţi bani în buzunar, în timpul liber? Stă acasă, în faţa televizorului, iese la iarbă verde cu prietenii sau se duce pe capul rudelor. Am ales ultima variantă: "o excursie de trei zile" la socri, la Brăila. Nu am ratat ocazia de a "trage o fugă" până la malul Dunării pentru o tură cu bacul, o "distracţie" de mult uitată de localnicii mai tineri. O primă plăcuţă ruginită ne avertizează: "Pescuitul şi scăldatul sunt interzise". Şi cum nu e regulă la români care să nu fie încălcată, pescarii profesionişti sau ageamii care aşteaptă cu noaptea în cap să prindă "trofeul" şi-au aşezat la mal scăunelul şi trusa de pescuit. " Pericol de gripă aviară" Podul plutitor care leagă Brăila de Insula Mare duce de colo-colo oameni, aparent lipsiţi de griji. Mare mi-a fost mirarea să văd urcând pe bac, claxonând de zor, un autobuz, care ar fi trebuit casat în urmă cu 20 de ani. Murdară de noroi şi cu motorina curgând şiroaie în urmă, "rata" este de fiecare dată ticsită de oameni, iar geamurile, burduşite cu plase. Înarmaţi cu seminţe, ţigări şi nelipsitele sticle "muncitoreşti" de bere (de 2 litri), brăilenii urcă la "bordul" bacului în acorduri de manele, condimentate cu glume, înjurături şi bârfe pe alese. Un alt anunţ din seria "interdicţiilor" nu are efect asupra pasagerilor: "Se