Din cele nouă oraşe care, potrivit normelor UE, trebuie să-şi întocmească harta decibelilor, numai Bucureştiul şi Ploieştiul s-au conformat până acum Până la 30 iunie 2007, Din cele nouă oraşe care, potrivit normelor UE, trebuie să-şi întocmească harta decibelilor, numai Bucureştiul şi Ploieştiul s-au conformat până acum Până la 30 iunie 2007, autorităţile locale trebuie să facă hărţi ale zgomotului ambiental pe care să le trimită la Bruxelles. În afară de Capitală, alte nouă oraşe cu populaţie mai mare
de 250.000 de locuitori trebuie să-şi construiască astfel de hărţi, pe baza cărora îşi vor întocmi planurile de măsuri pentru diminuarea decibelilor în plus. Locuitorii din Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov şi Galaţi vor afla, după întocmirea acestor planuri, unde sunt zonele cu cei mai mulţi decibeli pe metrul pătrat. Legea prevede ca fiecare oraş să aibă hărţi pentru traficul rutier şi cel feroviar. Până acum, dintre toate oraşele, numai hărţile pentru Bucureşti şi Ploieşti au fost terminate. Unul din motive ar fi acela că întocmirea lor este foarte costisitoare, de aproape un euro pentru fiecare locuitor de la oraş. Capitala, un mediu foarte poluat fonic Specialiştii au stabilit că nivelul de zgomot produs de conversaţia obişnuită se situează la puţin peste 30 de decibeli, ceea ce nu reprezintă o agresiune pentru auzul uman. Tot ceea ce depăşeşte însă 50 de decibeli, timp de mai multe minute, de exemplu, trecerea unui camion pe o stradă, se transformă într-un factor de stres. Graficele arată că harta zgomotului din Capitală e zugrăvită în culori de la roşu la albastru închis, ceea ce înseamnă valori cuprinse între 70 şi 90 de decibeli pe timpul zilei. Sunt străzi unde zgomotul depăşeşte 90 de decibeli, mai ales pe arterele care leagă Piaţa Unirii de Piaţa Universităţii. "Din hartă reiese că zonele cele mai zgomotoase sun
