"Ziua de astazi mi-a adus indeplinirea unei dorinte pe care o aveam de mult, aceea de a vedea Dinogetia, unde a curs atata sange de martiri in Antichitatea crestina." Asa isi incepe arhiepiscopul Raymund Netzhammer Jurnalul din ziua de miercuri, 22 iunie 1921.
Prelatul se pregatea sa ajunga la vestigiile fortaretei romane Dinogetia de langa satul Garvan, in coltul nord-vestic al Dobrogei. Azi, Garvan tine administrativ de comuna Jijila, judetul Tulcea, desi exista sate mult mai apropiate carora sa le fie subordonat. Voi reveni cu alt prilej asupra explicarii acestei anomalii administrative locale mostenite din anii '50 ai dictaturii comuniste.
Fara sa fi vazut locul, dar avand adunata intreaga informatie de pana atunci, Netzhammer publicase deja, cu trei ani inaintea vizitei sale din 1921, o pagina si cateva note despre acest martor al Antichitatii de la Dunarea de Jos. O facuse in cartea sa din 1918 referitoare la antichitatile crestine din Dobrogea.
Acolo pomenea - pentru prima data in istoriografia moderna, bazandu-se pe surse martirologice pe care le investigase si deci le cunostea bine - numele martirilor crestini inregistrati la Dinogetia. Acestia vor fi fost, la 14 mai, Maximinus, Alexander, Proculus, Aframus, iar la 1 octombrie, Faustinus, Marcialis, Ianuarius, Alexander. Numarul de crestini executati - mare pentru o asezare-fortareata mica - poate conduce la concluzia ca acestia au trait in primii ani ai secolului al IV-lea. Atunci, persecutiile au fost numeroase, repetate si violente. Presupunere si nu certitudine, pentru ca marturiile scrise care ni s-au transmis de atunci inregistreaza locuri, nume de martiri si data calendaristica, fara an.
In treacat fie spus, cuvantul romanesc "martor" (titlul la plural al rubricii sub care scriu in acest periodic din iulie 2006) provine, in forma sa "martur", din limba romana mai veche, d
