Cand Voda Brancoveanu a sfarsit zidirea bisericii si a Hanului Sf. Gheorghe Nou, le-a dat ca venit dobanda la cei 3.000 de ducati pe care ii avea depusi la Zecca din Venetia.
Se pare ca nu prea avea incredere in destinul hanului, pe care il vedea, in cele din urma, acaparat de manastire.
Trebuie spus ca dimensiunile noii ctitorii erau impresionante, cam cat cuprinde astazi curtea din jurul bisericii plus o jumatate din carosabilul arterelor care o delimiteaza! Si inca o precizare: biserica era "zugravita" de vestitul Parvu Mutu. Din nefericire, cateva incendii si cutremure au afectat profund, chiar radical, constructia initiala.
Din acest motiv se cuvine sai fim recunoscatori lui Auguste Raffet, exceptionalul desenator care, insotindu-l pe nobilul ruso-italian Demidoff, a imortalizat-o in cateva desene datate "13 iulie 1837". Una dintre aceste imagini, reprodusa aici, reprezinta curtea hanului in cel mai pur stil autohton, adica haotica, murdara si deloc fireasca pentru vecinatatea sfantului lacas: in apropierea treptelor catre pridvor vedem un "evreu ratacitor"... In Bucuresti totul era si este posibil.
Cand Voda Brancoveanu a sfarsit zidirea bisericii si a Hanului Sf. Gheorghe Nou, le-a dat ca venit dobanda la cei 3.000 de ducati pe care ii avea depusi la Zecca din Venetia.
Se pare ca nu prea avea incredere in destinul hanului, pe care il vedea, in cele din urma, acaparat de manastire.
Trebuie spus ca dimensiunile noii ctitorii erau impresionante, cam cat cuprinde astazi curtea din jurul bisericii plus o jumatate din carosabilul arterelor care o delimiteaza! Si inca o precizare: biserica era "zugravita" de vestitul Parvu Mutu. Din nefericire, cateva incendii si cutremure au afectat profund, chiar radical, constructia initiala.
Din acest motiv se cuvine sai fim recunoscatori lui Auguste Raffet, exceptionalul dese
