Uniunea Europeana si-a prezentat, la Bruxelles, o noua strategie de cooperare regionala, numita „Sinergia Marii Negre". Desi Comisia isi argumenteaza initiativa, prezentata Consiliului si Parlamentului European, si prin recenta aderare a Romaniei si Bulgariei, propunerile si viziunea Bucurestiului se regasesc doar partial in document.
Pentru UE, potrivit documentului, Marea Neagra reprezinta, inainte de toate, "o regiune geografica distincta, bogata in resurse naturale, ocupand o pozitie strategica la intersectia Europei cu Asia Centrala si Orientul Mijlociu", precum si "o piata in expansiune cu potential de dezvoltare ridicat", constituind "o placa turnanta pentru fluxurile de energie si de transport".
Comisia Europeana precizeaza de la bun inceput ca aceasta strategie de cooperare regionala nu este gandita "distinct" de politica generala a UE in regiune, fiind tratata la pachet cu politica de pre-aderare a Turciei, cea de vecinatate a UE si a parteneriatului strategic al Uniunii cu Rusia.
Statele incluse sunt Romania, Bulgaria, Grecia, Rusia, Turcia, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan si Moldova. Participa si troica UE, cee ce ar putea da mai mare greutate si vizibilitate acestei noi dimeniuni a politicii UE de vecinatate.
Din troica fac parte Javier Solana, secretar general al Consiliului si inalt reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate, Benita Ferrero-Walder, comisar european pe politica externa si reprezentantul presedintiei UE in exercitiu, in prezent detinuta de Germania.
Securitatea energetica
Unul dintre cele mai importante obiective ale strategiei este securitatea energetica a UE si noile proiecte de furnizare si transport de gaz si petrol din Marea Caspica prin Marea Neagra, in special prin crearea unui nou coridor energetic. Alte obiective ar fi promovarea drept
