Ca să-şi acopere neputinţa de a păstra secretul subiectelor pentru examenele naţionale, conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în frunte, fireşte, cu domnul ministru Hărdău, a hotărât publicarea a câte o sută de variante de subiecte, pentru toate disciplinele de examen, fie bacalaureat, fie testare naţională (că nu-i mai zice capacitate !), dintre care se va alege, prin sorţi, una, devenită obligatorie pentru disciplina respectivă. Când am auzit despre această intenţie, din gura d-lui ministru, am crezut că-i vorba de o glumă (bună sau proastă, n-avea prea mare importanţă), deşi..., totuşi..., în fine..., cum să ne putem permite asemenea glume (de la acest nivel) pe postul naţional de radio, dar nu numai acolo?! S-a dovedit că n-a fost glumă. în jurul datei de 15 ianuarie 2007, cum promisese domnul ministru, subiectele au apărut pe site-ul ministerului, cu titlu de punere în dezbatere. Mai mult decât atât, s-a precizat că, după ce "dezbaterea" se va fi încheiat, peste o lună, se vor publica şi "rezolvările" subiectelor rămase definitiv în urna sorţilor. Au fost voci care au protestat spontan, observându-se că, la disciplinele umaniste, acest lucru nu este posibil şi făcându-se trimitere chiar la mitul patului lui Procust. Pentru moment, domnul ministru a liniştit spiritele făcând precizarea că "rezolvările" se vor publica numai pentru disciplinele realiste: matematică, fizică, chimie etc. Dar chiar profesorii acestor discipline au rămas sideraţi, având sentimentul că trăiesc într-o lume supra­realistă. Ceilalţi, profesorii umanioarelor, şi în primul rând cei de literatură română, care se află în sistem de mai multă vreme, au avut surpriza să constate că perspectiva era întoarcerea (sic!) la vremuri apuse. Visul urât, coşmarul anilor ^90 din celălalt secol, când disciplina de învăţământ Limba şi literatura română mustea de comentarii prefabricate, se întorce