La doar trei zile de la incheierea Sarbatorii de Paste, crestinii sunt astazi din nou in sarbatoare. In vinerea din Saptamana Luminata, crestinii ortodocsi sarbatoresc Izvorul Tamaduirii, un praznic inchinat Maicii Domnului si menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii. In bisericile ortodoxe, dupa Sfanta Liturghie urmeaza o slujba mult indragita de credinciosi, slujba de "aghiazma mica". Slujba de "aghiazma mare" se face in ajunul Bobotezei iar atunci se sfinteste apa pentru tot restul anului. Ca si de Boboteaza, credinciosii vin sa ia aghiazma, credinta si speranta in forta binefacatoare si curativa a apei sfintite facand sa se formeze cozi la fantanile bisericilor.

Tot in aceasta zi se sapa fantanile si se cauta izvoarele, existand credinta ca acestea vor avea apa din abundenta si nu vor seca in verile secetoase. Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii este legata de o minune si aminteste de sfintirea bisericii Maicii Domnului, de langa Constantinopol, care a fost ridicata pe locul unui "izvor purtator de viata", in secolul al V-lea, de catre imparatul Leon cel Mare. Penticostalul relateaza ca, inainte de a ajunge imparat, in timp ce se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului, Leon a intalnit un orb ratacit, care l-a rugat sa-i dea apa si sa-l calauzeasca pe drumul spre cetate. Leon a patruns in desisul din apropiere dupa apa, dar nu a gasit. Insa, pe cand se intorcea, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i ca izvorul se afla in apropiere si sfatuindu-l sa unga ochii orbului cu apa. Indata, orbul si-a recapatat vederea. Dupa ce a ajuns imparat, Leon a facut langa acel izvor o biserica, unde s-au savarsit apoi multe minuni. Legendele mai spun ca imparatul Iustinian, suferind de boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut apa din izvor, despre un mort inviat, de demoni exorcizati, de imparatul Leon Inteleptul, vindecat de pia