Dacă odinioară erau folosite ca simboluri ale marginalităţii, tatuajele nu mai sunt rezervate astăzi reprezentanţilor unei culturi subversive, sunt la modă, se înscriu în tendinţe, alături de piercing-uri.

În urmă cu 30 - 40 de ani, numai marinarii, şoferii de autocamioane sau motocicliştii îşi arătau cu mândrie tatuajele. Astăzi, cei care îşi fac tatuaje pot fi medici, avocaţi, judecători, mame, atleţi şi chiar preoţi, chiar dacă unii dintre aceştia sunt uneori pudici. Motivaţiile acestor noi adepţi sunt la fel de variate ca şi formele micilor desene. Tatuajele devin instrumente necesare transformării corpului într-o operă de artă, pentru a ilumina viaţa, pentru a transmite mesaje sociale sau politice sau pentru a rememora vieţi pierdute în evenimente tragice. Şi formele lor au evoluat de când exploratorii le-au adus din Polinezia, împreună cu termenul „ttatuaja“, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Astăzi, orice poate fi transformat în tatuaj: cranii, pumnale, săgeţi, semne tribale, flori, arbori psihedelici, gheişe, dragoni şi alte animale mistice. Cu o singură condiţie: tatuajul să fie alb. De fapt, un moft, căci discreţia este cuvântul care reprezintă cel mai bine ideea de tatuaj alb.

„Tatuajele albe sunt foarte greu vizile. Aşa că a-ţi face un tatuaj alb este mai mult un moft“, a precizat Dan Fotescu, general manager al unui salon de tatuaje. La modă se află şi tatuajul temporar. Astfel, cei care şi-au dorit la un moment dat să-şi tatueze corpul, dar au renunţat la gândul că dacă nu le va plăcea desenul se va scoate greu, pot astăzi să păşească cu încredere într-un salon specializat şi să-şi aleagă modelul preferat, căci există şi tatuajele temporare, care durează numai câţiva ani.

Procedura de tatuare durează între o oră şi jumătate şi două ore, în funcţie de modelul ales. Intervenţia nu este aproape deloc dureroasă, zona fiind aneste