Ţara noastră pierde, anual, în favoarea Republicii Moldova şi a Ucrainei, 10.000 mp de teren din cauza erodării malurilor râului Graniţă naturală cu Republica Moldova şi Ucraina, Ţara noastră pierde, anual, în favoarea Republicii Moldova şi a Ucrainei, 10.000 mp de teren din cauza erodării malurilor râului Graniţă naturală cu Republica Moldova şi Ucraina, râul Prut sileşte România să cedeze anual teritorii importante celor două state vecine. De 20 de ani, Prutul erodează malul românesc, lăţindu-se şi, implicit, mutând spre interiorul ţării graniţa dintre state, stabilită prin tratate la jumătatea râului. Erodarea malului drept al Prutului a început acum două decenii, după ce moldovenii şi-au consolidat malurile prin ridicarea unor console de beton. Pe malul românesc nu s-a făcut însă nicio consolidare. În primii ani, Prutul ,,rupea" câte puţin din malul românesc, fenomenul fiind aproape insesizabil. Acum, suprafeţe întregi din Lunca Prutului tind să devină insule. ,,Acum vreo 20 de ani, ruşii (moldovenii -n.r.) au fost băieţi deştepţi şi şi-au consolidat malurile. Curenţii şi valurile care se izbesc în malurile lor de beton împing apa cu forţă spre noi. Nu ne putem opune", spune primarul din Păltiniş, Costel Romanescu, supărat că terenurile primăriei sunt ameninţate de ape. Statisticile specialiştilor de la Apele Române arată că până acum România a pierdut aproximativ 200.000 mp de teren. Zeci de mii de metri pătraţi de teren, sub ape Cinci localităţi din Lunca Prutului sunt în pericol să fie înghiţite de ape. Satul Păltiniş, de pildă, sau cătunul Ivancăuţi, cum îl numesc localnicii, este singura localitate din România care se învecinează cu două ţări: Republica Moldova şi Ucraina. Aici, fenomenul de erodare a făcut ravagii: deja şapte hectare de teren se află sub ape. Păşuni pe care păşteau cândva animalele şi culturi întregi sunt acum pe fundul apei. Terenuri c