Smerenia Sa Basescu, la Manastiri. Oroare!
Presedintele Romaniei, in compania Sf. Pahomie, noul sau consilier pentru relatiile cu publicul larg si majoritar.
Inadmisibil! Caci, ne intrebam: intr-un stat parlamentar, care de la ’89 si intr-o Europa Unita care n-a voit a ne spune „nu“, asadar, ma-ntelegi!, ce are a face Romania noastra care o modernizam cu vitiile populiste ale unui sef de stat mai ortodox decit Teoctist? Aceasta-i intrebarea. Dar cine si de ce intreaba? Sa vedem.
Daca intrebarea si reprosul vin dintr-un suflet cucernic, ranit de atletismul monastic al presedintelui, atunci e, intr-adevar, de discutat. In cazul de fata, intrebarea vine insa de la persoane si organizatii care si-au retezat, de mult, dreptul de a suspina etic la capatiiul norodului.
Presedintele e certat pentru intrebuintarile nemiloase si lipsite de onestitate pe care le da maselor adunate la vreun hram. Asta ii ingrijoreaza generos pe cei ce se ocupa, altfel, zi si noapte cu tehnologia maselor plastice electorale.
Aceleasi televiziuni si ziare care stau 24 din 24 in creierul popular, si il spala, si il demonteaza, si iar il spala, se indigneaza de populismul manastiresc al lui Basescu. Aceleasi ziare si televiziuni, care pun la munca, prin rotatie, echipe de echipe de comentatori obiectivi anti-Basescu, tipa, acum, ca presedintele a iesit in aut.
Acelasi Dan Voiculescu care umbla insotit de o troica de televiziuni despre Dan Voiculescu e miniat ca anchetatul sau Traian Basescu umbla liber prin tara si „face campanie electorala in biserici“. Cu alte cuvinte, maestrii manipularii fierb de corectitudine si cer neamestecul in dreptul popular la liber discernamint.
Distanta cuviincioasa fata de cugetul norodului e o tema rapusa, in Romania, de la inceputul anilor ’90, prin insistentele uneori brutale, un
