Rock alternativ, versuri in engleza si o componenta originala, care strange laolalta doi timisoreni, doi clujeni si doi bucuresteni, iata reteta unei formatii romanesti care e cunoscuta mai mult in Occident decat pe plaiurile valahe. Kumm, in dialog cu cititorii "Formulei As", la implinirea a zece ani de existenta.
"Povestea a inceput sa fie scrisa la Cluj,
intr-o sala de repetitii"
- In toamna se implinesc zece ani de la primele voastre aparitii impreuna. Cum se face ca, desi sunteti o trupa veche, canalele Tv si radiourile nu se inghesuie sa va difuzeze?
Iordache: - Poate pentru ca televiziunea si radioul au fost inghitite de latura comerciala. Poate pentru ca ar fi trebuit sa ne ocupam mai mult de imaginea noastra. Eu sunt in aceasta formatie de aproape patru ani, si tin minte ca m-a mirat si pe mine, la vremea respectiva, ca nu auzisem pana atunci de ea. Merita sa fie mult mai cunoscuta.
Catalin: - Si are legatura si cu zona compromisului, de care am fugit cat am putut. Asta nu inseamna ca vrem sa ne cream imaginea unei trupe elitiste si retrase. S-a intamplat asa, nu a fost ceva voit... In plus, noi am cantat mereu in engleza. Daca am canta in romana, poate ne-ar asocia mai repede cu o trupa romaneasca.
Eugen: - E adevarat ca nu suntem cunoscuti publicului de masa, dar au fost 10 ani de crestere lenta si constanta. Am semnat un contract cu o casa de discuri in Italia si avem un producator acolo, avem un impresar si in Germania, unde am cantat foarte mult, am mai cantat in Ungaria si Cehia, si tocmai am semnat si in Romania un contract cu o casa de impresariat. Speram sa ajungem si in America, unde avem deja niste usi deschise. Lucrurile se misca din ce in ce mai bine.
- Pentru unii, ati aparut in muzica romaneasca din senin. Unde s-a scris povestea voastra? Ce inseamna Kumm?
Eugen: - Povestea a inceput sa fie
